Radio Ç EUROPA
LIBERA È despre Societatea de Radio Rom‰nia (23. 11. 2002 )
Transcrierea
anchetei realizate de Radio Ç Free Europe È [i transmis` pe post ”n
cadrul emisiunii
Ç Panoramic Cultural
Romanesc È de S‰mb`t`, 23 noiembrie, ora 17 .12 [i Duminica 24
noiembrie.
Cristian
Teodorescu
: La microfon Cristian Teodorescu.
Doamnelor
[i Domnilor, am primit la redac]ie dou` scrisori de protest, dup` Concertul
sustinut de Ç Ansamblul Hyperion È, avandu-l ca solist pe
binecunoscutul interpret [i compozitor englez Tim Hodgkinson, ”n Sala de Concerte a
Radiodifuziunii. ( 19. 11. 2002 - n.n. )
Concertul era transmis ”n direct la
Radio Romania Muzical, [i a fost brusc [i inexplicabil cenzurat. Prima scrisoare semnat` de Iancu Dumitrescu [i de Ana-Maria Avram.
Cea de-a doua de muzicianul englez Tim Hodgkinson.
Cristina
Poenaru
a discutat cu Ana-Maria Avram, despre aceast` masur` far` precedent
din 1989 incoace, ”ncercand s` afle [i din
ce motiv a recurs postul de radio citat la m`sura ”ntreruperii transmisiei ”n mijlocul
concertului. Dar iat` [i celelalte
subiecte ale editiei de ast`zi a emisiunii ( ... )
C.
Teodorescu:
Mar]i, la sala radio, a avut loc un concert de muzic` noua` al Ansamblului
Ç Hyperion È, un
ansamblu binecunoscut ”n lume [i
av‰ndu-l ca solist pe interpretul [i compozitorul englez Tim Hodgkinson, o
personalitate renumit` a muzicii noi.
La un moment dat, transmisia ”n direct a concertului a fost ”ntrerupt`,
f`r` nici o explica]ie, [i ”ntrerupt` a r`mas. Pe bun` dreptate, at‰t membrii ansamblului
c‰t si invitatul lor au protestat,
considerand c` au fost victimele unui act de cenzura. Cu amanunte, Cristina
Poenaru.
Cristina
Poenaru
: Compozitorul Iancu Dumitrescu,
fondatorul Ansamblului Hyperion, tocmai prezenta marti ( 19. 11 ) ”n Sala
Radiodifuziunii, urmatoarea pies`
muzical`, c‰nd [i-a exprimat [i p`rerea de r`u c` este at‰t de pu]in public ”n
sal`, d‰nd vina pe lipsa de publicitate. Moment ”n care - povesteste so]ia [i
colaboratoarea sa, Ana-Maria Avram
-, transmisia ”n direct la Radio Romania Muzical a fost ”ntrerupt`
brusc.
Ana-Maria
Avram : " Noi, va da]i seama, eram pe
scen`, dar ni s-a spus c`, imediat dup` discursul sotului meu, au mai l`sat
c‰teva minute - trei minute ... Discursul ... - N-a fost de fapt un discurs! A fost o
explica]ie, a fost un contact direct cu publicul, ceea ce este normal ”n orice
concert, s` spui : "iat`, urmeaz`
din nou o paralel` cu muzica bizantin` dup` aceast` pies` contemporan`, asta este una din constantele ansamblului nostru, [i ne pare
r`u ca sunte]i atat de pu]ini, pentru c`
nu s-a f`cut publicitate, nu s-a f`cut aceasta pentru ca muzica (romaneasc`) nu este pre]uit`, [i
pentru c` un Ansamblu de o asemenea valoare nu e suficient de cunoscut ”n
Romania, Ce p`cat!!! De altfel, nimeni nu -i profet ”n ]ara lui. Nu trebuie s`
uit`m c` Enescu e ”nmormantat la Paris, c` Br`ncu[i e tot acolo ”nmormantat, [i a[a mai
departe..."
Deci
lururi din acestea s-au spus, nu s-a spus nimic - un atac la
cineva! A fost doar o
interven]ie c`tre public, timp de trei minute!, dupa care emisia a incetat. Ç
CP : Am incercat sa
discutam cu directoarea Radio Rom‰nia Muzical, doamna Mihaela Dobos, care a luat decizia
”ntreruperii transmisiei ”n direct, dar a fost de neg`sit ! Directorul adjunct al Radiodifuziunii
Rom‰ne, Gheorghe Verman ne-a declarat c` "abia a aflat de incident",
drept urmare, "nu ne poate da o declara]ie oficial`". Explica]ia pe
care o primise de la directoarea M. Dobo[, [i pe care ne-a oferit-o nou` "off
the record," a fost c` interpretii erau ....beti !, [i c` decizia de a ”ntrerupe transmisia a fost luat` de
redactorul de la fa]a locului
Gheorghe
Verman
: director adjunct, purtator de cuvant al SRR: " S` (sic) pare c`
lucrurile au stat Prost ( !! ) - din punctul d` (sic) vedere al formatiei. i ”n
conditiili (sic) ”n care s` punea in pericol iemisia, [i ajungeam ”n
alt` parte, (?) sigur c`...
realizatorii au hot`r‰t ”ntr-un "anume" fel . O s` v`d despre ce ie
vorba. Dar v` repet, io am ajuns acuÔ cinci minute".
CP : Ana-Maria Avram a
fost siderat` c‰nd a auzit motiva]ia dat` de conducerea radiodifuziunii.
AMA : "E imposibil !
Exist` martori internationali ! Exist` solistul englez, care e cineva la Londra
! V` dati seama, dac`... Noi ne
lupt`m cu o intreag` planet` pentru impunerea ideilor noastre artistice ! Cum! Cum e de imaginat a[a ceva ! ? Si ... un asemenea
raspuns! ënseamneaz` c` trebuie s`
mergem cu protestul nostru ”nc` mai departe de dumneavoastra ! Dac` ... Cerem o
m‰n` de ajutor, Adic`..., Dac` se
poate merge cu discreditarea p‰n` ”ntr-at‰t !
CP : Mare meloman, prezent
”n sal` la concertul Ansamblului Hyperion de s`pt`m‰na aceasta, sculptorul Constantin
Lucaci
consider` c` ideea c` asemenea arti[ti s-ar putea ”mb`ta ”nainte ori ”n timp
ce interpreteaz` in fa]a publicului este de neconceput, [i c` ini]iativa Radio Muzical
de a ”ntrerupe transmisia poate s` fi fost o cenzur` - sa-i zicem - .... artistic` ! Din pricina
"dificult`]ii ascultatorului obi[nuit" de a percepe muzica
experimental`.
Constantin
Lucaci
: "Dup` concert, eu m-am dus acolo pe scen`, [i am felicitat orchestra, am
stat de vorba cu ei mai mult, Sunt - cum s` spun eu - majoritatea,
interpre]i din Filarmonic`, de la Radio, sunt oameni seriosi, care ...
nu se-mbata ei cand au un concert de facut! Nu sunt fie[te cine ! Englezul
`la, saxofonistul - nu v` mai spun! - c` era un om foarte serios. Nu se poate
spune c` ... Nu c` era ... Nici prin cap nu mi-ar fi trecut c` ar fi putut s`
bea ceva! Afirma]ia c` ar fi fost
be]i mi
se pare foarte grav`, [i cred c`...
nu trebuie s`... Dac` cei care au condus emisiunea asta la Radio n-au
priceput(!)
sau nu le-a pl`cut,(!) e drept c` la Radio e mai greu de inteles - fiindc` de-aia se [i
nume[te muzic` experimental`, nu-i melodioas`, ”n sensul clasic, este dodecafonic`,
este de la Schšnberg, de la Alban Berg, de la... ”n fine, marii
muzicieni ai modernismului, [i care... trebuie s` ai o anumita preg`tire
ca s` o asculti, s` o ”n]elegi. Ori la Radio... È
CP . A fost sculptorul
Constantin Lucaci, martor la Concertul Hyperion de mar]i.
Curentul,
luni 25 noiembrie 2OO2, Anul VI, serie
nou`, nr. 227 (1553)
Sub
Ç guvernarea È lui Seuleanu, la Radio Rom‰nia s-a introdus cenzura.
(pagina
1 )
Una
din institu]iile publicecare se m‰ndrea cu echidistan]a sa politic`, Societatea
Rom‰n` de Rdiodifuziune, cunoa[te o perioad` neagr` ce poate fi denumit`
Ç epoca Seuleanu È. Dup` ce a trebuit s`-[i motiveze public salariul
de 70 de milioane de lei pe care [i l-a dat È din neglijen]` È [i
dup` ce a fost acuzat de politizarea acestei institu]ii, D. Seuleanu va trebui
s` r`spund` unei noi acuza]ii extrem de grave: cenzura.
Mar]i
la Sala Radio, a avut loc un concert de muzic` nou` al ansamblului Hyperion,
av‰ndu-l ca solist pe interpretul [i compozitorul englez Tim Hodgkinson, o
personalitate renumit` a muzicii noi. La un moment dat, transmisia ”n direct a
concertului a fost ”ntrerupt` f`r` nici o explica]ie. Ç T`ierea È
microfonului s-a f`cut chiar ”n timp ce dirijorul, Iancu Dumitrescu, depl‰ngea
soarta acestui gen muzical ”n Rom‰nia. Cazul, abordat de postul de radio Europa
Liber`,
este cu at‰t mai grotesc, cu c‰t, neoficial, se invoc` faptul c` muzicienii ar
fi fost be]i. Scuz` care, de asemenea, a indignat, fiind demontat` de
spectatorii care au fost ”n sal`. Institu]ia Ç patronat` È de
Seuleanu acuzat` c` Ètaie È microfoanele altora.
(pagina
8)
Ansamblul
Hyperion a fost scos de pe post ”n
plin concert.
Dup` decembrie 1989, una din institu]iile de pres` are d`dea cel mai
gr`itor exemplu de independen]` politic`, [i, implicit echidistan]` era radio
Rom‰nia. Din nefericire, azi trebuie s` spune, Ç era È, pentru c` aceast` calitate afectat`
serios, coinciden]` sau nu, de c‰nd la c‰rma acestei institu]ii a fost adus
Drago[ Seuleanu. se poate spune c`o dat`cu instalarea acestuia ”n fotoloiu de
pre[edinte al Consiliului de administra]ie al Societ`]ii Rom‰ne de
Radiodifuziune, scandalurile s-au ]inut lan]. Fie ele de factur` politic` sau
financiar`, aceastea nu au f`cut dec‰t s`[tirbeasc` imaginea construit` ”n cei
12 ani. Dup` ce a fost nevoit s`-[i motiveze public salariul de 7O de milioane
de lei, pe care [i l-a dat din Ç neglijen]` È, [i dup` ce a fost
acuzat de politizarea institu]ii, Seuleanu va trebui s` r`spund`unei noi grave
acuza]ii: cenzura. O metod` comunist` abject`, care zeci de ani a fost
folosit`, ”n Rom‰nia, de un regim la fel de abject.
Dup`
12 ani, din nou se Ç taie È microfonul.
Mar]i, la Sala Radio, a
avut loc un concert de muzic` nou` al ansamblului Hyperion, un ansamblu
binecunoscut ”n lume [i av‰ndu-l ca solist pe interpretul [i compozitorul Tim
Hodgkinson, o personaliatate renumit` a muzicii noi. La un moment dat,
transmisia ”n direct a concertului a fost ”ntrerupt` f`r` nici o explica]ie [i
”ntrerupt` a r`mas. At‰t membrii ansamblului, c‰t [i invitatul lor au
protestat, consider‰nd c` au fost victimele unui act de cenzur`.
Compozitorul Iancu
Dumitrescu, fondatorul ansambului Hyperion, tocmai prezenta urm`toarea pies`
muzical`, c‰nd [i-a exprimat [i p`rerea de r`u c`este at‰t de pu]in public ”n
sal`, d‰nd vina pe lipsa de publicitate, momeny ”n care transmisia ”n direct la
Radio Rom‰nia Muzical a fost ”ntrerupt` brusc.
Protestul.
Recent, postul de radio Europa Liber` a primit la redac]ie
dou` scrisori de protest.Prima scrisoare este semnat` de dirijorul Iancu
Dumitrescu [i de Ana-Maria Avram,
iar cea de-a doua de muzicianul englez Tim Hodgkinson. Reporterii
postului Europa Liber` au dat curs celor dou` scrisori [i au discutat cu
Ana-Maria Avram despre aceast` m`sur` f`r` precedent din 1989 ”ncoace,
”ncerc‰nd s` afle [i din ce motive a recurs postul de radio citat la m`sura
”ntreruperii transmisiei ”n mijlocul concertului. Ana-Maria Avram le-a povestit
cum s-a ”nt‰mplat: Ç Noi, v` da]i seama, eram pe scen`. Ni s-a spus c`,
imediat dup` discursul so]ului au mai l`sat cteva minute, trei minute...
Discursul a fost o explica]ie, a fost un contact direct cu publicul, ceea ce
era [i normal ”n orice concert s` spui: Ç iat`, urmeaz` din nou o paralel`
cu muzica bizantin`, dup` aceast` pies` contemporan`, asta este una din
constantele ansamblului nostru [i ne pare r`u c` sunte]i at‰t de pu]ini, pentru
c` nu s-a f`cut publicitate . Nu s-a f`cut publicitate pentru c` muzica nu
e pre]uit` [i un ansamblu de aceast` valoare nu e suficient de cunoscut ”n
Rom‰nia. Ce p`cat! Si, de altfel, nimeni nu-i profet ”n ]ara lui, nu trebuie s`
uit`m c` Enescu e ”nmorm‰ntat la Paris, nu trebuie s` uit`m c` Br‰ncu[i e tot
acolo [.a.m.d.p., deci lucruri de genul acesta s-au spus, nu s-a spus nimic, un
atac la cineva... At‰t. Asta a fost... Cum s` zic? O interven]ie c`tre public de trei minute, dup` care transmisia a ”ncetat È, declara
indignat` Ana-Maria Avram
Neoficial
se invoc` faptul c` muzicienii ar fi fost... be]i.
Tot
reporterii Europa Liber` spuneau c` au ”ncercat s` discute [i cu directoarea
Radio Rom‰nia Muzical, Mihaela Dobo[, care a luat decizia ”ntreruperii
transmisiei ”n direct, dar a fost de neg`sit. Ins` directorul adujunct al
Radiodifuziune Rom‰ne, Gheorghe Verman, le-a declarat c` abia a aflat de incident,
drept urmare nu a putut da o declara]ie oficial`. Explica]ia pe care o primise
de la directoarea Mihaela Dobo[ ( fost` Secretar` PCR timp de decenii, cu largi
[tate de plat` ”n slujirea regimului Ceau[escu, aplic‰nd directivele
draconice cu Ç m‰nie proletar`Ç , ac]ion‰nd sistematic la
distrugerea a tot ce e valoros , liber, nou, ”n muzica rom‰neasc`. Lucru pe
care ”l continu`, de o manier` deghizat` [i ast`zi! n.n.) [i pe care le-a
oferit-o reporterilor Europa Liber`, neoficial, a fost c` interpre]ii
erau be]i [i c` decizia de a ”ntrerupe transmisia a fost luat` de redactorul de
la fa]a locului. Ç Se pare c` lucrurile au stat prost din punctul de
vedere al forma]iei, [i ”n condi]iile ”n care se punea ”n pericol ( sic!)
emisia [i ajungeam ”n alt` parte (sic!), sigur c` realizatorii au hot`r‰t
”ntr-un anume fel. O s` v`d despre ce este vorba, dar v` repet, eu am aflat
acum cinci minute È, declara Gheorghe Verman.
Dirijorul
Iancu Dumitrescu ( medalion st‰nga sus) [i compozitorul englez Tim Hodgkinson (
medalion dreapta jos) acuz` cenzura din institu]ia condus` de Drago[ Seuleanu.
Celebrul
sculptor Constantin Lucaci, martor ”n sal`.
Prezent
”n sal` la concertul cu pricina, sculptorul Constantin Lucaci consider` c`
ideea c` asemenea arti[ti s-ar putea ”mb`ta ”nainte ori ”n timp ce
interpreteaz` ”n fa]a publicului este de neconceput [i c` ini]iativa Radio
Muzical de a ”ntrerupe transmisia poate s` fi fost o cenzur` artistic`, din pricina dificult`]ii ascult`torului
obi[nuit de a percepe muzica experimental`.
Ç Dup`
concert, eu m-am dus acolo pe scen` [i am felicitat orchestra, am stat de vorb`
cu ei mai mult. Sunt cum s` spun, majoritatea, interpre]i din Filarmonic`, de
la Radio, sunt oameni serio[i, care nu se ”mbat` ei c‰nd au un concert de
f`cut. Nu sunt fitecine. Englezul `la, saxofonistul, nu v` mai spun c` era un
om foarte serios. Nu se poate spune c`...nu c` era, nici prin cap nu mi-ar fi
trecut c` ar fi putut s` bea ceva. Afirma]ia c` ar fi fost be]i mi se pare
foarte grav` [i... Cei care au condus emisiunea asta la radio, nu au
priceput*) [i nu le-a pl`cut...
Este drept c` la radio este [i mai greu de ”n]eles, fiinc` d-aia se [i
nume[te experimental`, nu-i melodioas`, este dodecafonic`, este de la marii
mae[trii vienezi, Schšnberg, Alban Berg. In fine, marii muzicieni ai
modernismului [i trebuie s` ai o anumit` ( minim`! n.n.) preg`tire ca s-o
ascul]i. È
____________________
*) Maestrul Constantin Lucaci, (
salvatorul!) are dreptate,
de[i - luat prin surprindere, la telefon - vrea s` fie conciliant
Ç cu realitatea È noastr` provincial`. L`s‰nd s` treac` mult de la
el... E o chestiune de elegan]` minim`... ëns`, Schšnberg, Berg [i Webern se
afl` ”n panteonul artei, ( s-au n`scut cu to]ii ”n secolul 19 ) f`r` a ni se
mai putea permite - dec‰t dac` ne autoexcludem! - s` discut`m de Çdificultatea Èsau
Çaccesibilitatea È operei lor. AsteaÕs vechi marote comuniste, pe care mi
le ”nchipuiam apuse!
Un
artist aflat mondialmente ”n fruntea genera]iei sale, nu poate, ast`zi, s`-[i
Ç regleze È tirul estetic, ”n func]ie de indica]iile esteticienilor
de la Ç Stefan Gheorghiu È. E ridicol ca cineva s`-[i mai ”nchipuie
aceasta. Nu mai e posibil nici ca
marile voca]ii artistice de aici, s` se refugieze, p`r`sind ]ara, g`s‰ndu-[i
refugiul la Paris, Londra sau New York. Omenirea e de mult timp globalizat`, [i
”n sensul cel mai interesant posibil pentru rom‰nii dota]i, talenta]i [i
rapizi!
Tocmai acesta era mesajul
Ç interven]iei È noastre radiofonice .
Cultura
rom‰neasc` are un destin, chiar dac` deranjeaz` auzul func]ion`resc radiofonic,
[i urechile ”ncleiate ”n corurile Ç agriculorilor
colectiviza]i È care tocmai
pare c` s-a oprit. Artistul
trebuie s` se confrunte cu realitatea dur` [i anvergura concuren]ial`, pe care
spiritul european [i-l propune, ca unic` form` de rezisten]` ”ntr-o lume profund
multipolar`, ”n continu` prefacere [i dinamism. Cu reversul unei urm`ri fatale, de pierdere a specificului,
aneantiz`rii valorii [i ”ntregii tradi]ii, at‰ta c‰t` exist`. Timp prea mult
pentru decizii se pare c` nu prea exist`!
Ç Cursurile intensive È , examenele Ç prin
coresponden]` È [i-au f`cut deja efectul scontat! Situa]ia devine infinit mai trist`,
dac` ”ntr-adev`r, aceast` cenzur` estetic`, ”ncepe din nou s` fie aplicat`,
”n numele un ideal ateu, . Grav e de pild` c` Ç produc`toriiÈ, ace[tia - cum se
autointituleaz` - nu vor pricepe niciodat` nimic din
sediment`rile l`sate ”n urm` de arta Secolului XX. Cu at‰t mai pu]in, din libertatea [i fervoarea secolului ce se anun]`. Etilismul lor e
”ntr-adev`r congenital [i flagrant. C‰nd confund` arta cu mirosul l`ut`resc de
tescovin`, o fac ”n deplin` cunoa[tere de sine. Adev`rul le este interzis!
Valorile nu ”i ating dec‰t dac` provin din cea mai joas` extrac]ie! Tot av‰ntul
cultural al omenirii, pe mai bine de o sut` de ani, ei ”l v`d neclar [i
”nce]o[at, ca dup` o be]ie infinit`. Sublimul ”ntreg al culturii ap`r‰ndu-le
gripat ”n n`ri la mirosul de mititei, ]uiculi]`, beric`, agrementat gustativ,
desigur, cu manele [i roman]e de moravuri É grele...
Tragic
e, prin urmare, c` tot bagajul
cultural al acestor fictivi Ç redactori È [i Ç produc`toriÈ, se
reduce, ”n cel mai bun caz, la Ç pl`cerile culturale È cele mai
pr`fuite, provinciale [i necizelate din c‰te exist`. Chiar tinerii de la care
s-ar a[tepta o schimbare, tind s` g‰ndeasc` dup` acela[i Ç re]et`
magistral` È. Sunt for]a]i s` o fac`. C‰nd te ”ntorci acas` dup` turnee de
concerte sau ”nregistr`ri la Radio France, BBC, …RF, WDR etc - cum e cazul nostru
- pustiul, lehamitea
[i incompatibilit`]ile de mentalitalitate muzical` din aceast` institu]ie apar
[i mai grandioase. Incepi s` te ”ntrebi, pe bun` dreptate, la ce oare se
”ntre]ine - cu fonduri de nivel na]ional ! -
o atare structur` vast` de ”ncurc` lume [i pierde var`, cu care e[ti obligat
s`-]i petreci, f`r` sens, ca om de art` via]a ”ntreag`.
Continu‰nd
a[a, pericolul nu poate fi dec‰t imenes. A tot [tiutori, fo[tii instructori
trebuie neap`rat s` se exprime. Au convingeri. Stigmatizeaz`. Manipuleaz`
tendin]e. Manevreaz` veleit`]i. St‰rnesc pe unii contra celorlal]i, d‰nd c‰te o
Ç bombonic` È perfid`.
Dup` 5o de ani de sufocare [i
proletcultism - ”n care Radio, ca institu]ie de
propagand` ( gradul zero !) a excelat -
exclusivism, dirijism, vigilen]` partinic`, terorism cultural,
distrugeri de patrimoniu, (cazul
aneantiz`rii ”nregistr`rilor testamentare ale lui G.Enescu, Sivestri, Perlea,
Lipatti etc ), ”nc` 15 - 2o de ani
de f`]`rnicie, b`taie a pasului pe loc [i cheltuieli aberante nu pot s` duc`
dec‰t la catastrof`.
Cu
titlu de anecdot` :Seuleanu a trebuit, (din spusele domniei sale) s`-[i
m`reasc` salariul la acea sum` ame]itoare, pentru c` nu putea s` o conduc` pe
Dir. de Post, Mihaela Dobo[, ce avea de un deceniu cel mai mare salariu din
institu]ie.
EUROPA LIBERA – vineri 9 februarie
ora 18. 2007
INTERVIU ANA MARIA AVRAM – VICTOR
ESKENASY
Victor ESKENASY : O scrisoare pe care am primit-o recent la redactie de la un profesor muzicolog din Vienna lucrand pentru …RF- Societatea de Radio Austriaca, afirma cu doua zile in urma ca, in calitate de responsabil cu transmiterea emisiunilor de muzica noua, a fost socat de informatia ca Societatea Romana de Radio nu va mai sprijini festivalul ACOUSMANIA.
Ò Dupa parerea mea – mai scria profesorul austriac – dupa declinul Toamnei de la Warsovia, nu exista nici un alt festival de muzica noua mai important decat Acousmania, in Rasaritul EuropeiÓ.(!)
Pe urma acestui regret, i-am cautat pe organizatorii Festivalului Romanesc, compozitorii Iancu DUMITRESCU si Ana-Maria AVRAM. si am intrebat-o pe Ana-Maria Avram, cui ii e frica de Festivalul ACOUSMANIA ?!É
Ana-Maria AVRAM: pai cred ca tot vechilor structuri, chiar daca uneori ele par a fi – cum sa spun – aceiasi Marie cu alta palarie, adica vechile structuri imbracate in haine ceva mai noi, dar sunt aceleasi. Respectiv directorii, care sunt neschimbati in posturile de conducere la Radio Romania Muzical, care a ramas un bastion al comunismului!! Avem acolo, de cand s-a creat RRM ÒGeorge EnescuÓ aceeasi secretara de PCR, care a intocmit liste negre cu oameni interzisi pe posturi, alta data, si care erau floarea muzicii romanesti. ( Tiberiu Olah, Anatol Vieru, Stefan Niculescu, Aurel Stroe, Iancu Dumitrescu, Octav Nemescu, etc, etc)
V.Eskenasy .: Bun, la al catelea festival sunteti ?
AMA: Am fi la a VI-a editie, dar SRR nu ne mai vrea. Acest festival consta de fiecare data, in jur de 12 ore de inregistrari, deci nu era vorba numai de concertele live, dar aceste concerte erau inregistrate si ramaneau in fonoteca Radioului - cam 12 ore de inregistrari la fiecare editie - si Radioul platea in jur de 60-80 de milioane de lei vechi adica 6-8 mii de lei noi ar fi acumÉ Deci o suma derizorie care reprezenta maximum - sa spunem – 30 % din costurile totale are festivalului. Ei plateau un mic onorariu si la artistii romani si la artistii straini invitati, iar noi - sau prin diferite forme de sponsorizare - plateam transportul international, ceea ce insemna 5-6 avioane de fiecare data, hotelul, masa in Romania pentru solistii straini.
Deci daca asta este o suma care sa faca sa cada un eveniment de o asemenea anvergura, care a adus totusi faima Romaniei intr-un domeniu in care Romania nu era cunoscuta pe plan international, si in care totusi se observa clar - din toate mesajele pe care le-am primit de pe toata planeta - ca Romania muzicala este altfel cunoscuta, excelent, si datorita acestui festival.
V.Eskenasy. Da, am primit un mail de la Profesorul Smekal de la Compania de Radio Austriaca ORFÉ
– AMA:sunt foarte multeÉ
V.Eskenasy. - É. care dau asigurari ca exista un mare interes in muzica din Romania si in toate activitatile muzicale, si care se mira ca Festivalul vostru ACOUSMANIA nu va mai fi preluat.
AMA: Da, pentru ca vechile structuri vegheaza!; si pentru ei, muzica libera, muzica noua, muzica facuta cu talent si cu un spirit contemporan nu intereseaza!
Sunt oameni care sunt si inculti si
rau-voitori, si cu mentalitati neschimbate de pe vremea lui Ceausescu.
V.Eskenasy: Vi s-a oferit sa vi se publice vreun disc, vreo selectie din festivalurile precedente ACOUSMANIA?
AMA: Nici nu cred ca s-a gandit vreo data cineva la asta. SRR scoate in Casa de Discuri a Radioului inca a N-a, poate a douasute-a-mia inregistrare - cu toate concertele de Mozart pentru pian, nu va spun in ce hal suna aceasta Orchestra Radio pe aceste benzi!!!!!...
V Eskenasy: Ce perspectiva are acum Festivalul? ÉTotusi, ca sa se desfasoare ÉbanuiescÉ
AMA: Nu stim incaÉ nu ne-am gandit la asta p‰na acum. Am incercat sa convingem SRR
V Eskenasy: iar ICR, mai aveti perspective pentru colaborari, pe viitor ?
AMA: Probabil ca da, nu este nici un fel de problema, numai ca orice colaborare se face cu niste luni inainte! Festivalul ACOUSMANIA ar trebui sa aibe loc intre 3-5 Mai anul acesta. Nu prea este timp pentru alte sponsorizari, pentru alte incercari de contracarare a acestei lovituri de cenzura si interdictie, pana la urma. N-am primit, doua luni de zile, nici un fel de raspuns din partea SRR! Desi nu prea e legal!... Poate incercam sa gasim sponsori, in caz ca este vorba de un argument financiar . Eu ”nsa nu cred ca poate fi vorba de un argument financiar, ci pur si simplu un argument de cenzura estetica!
V.Eskenasy.: Compozitoarea Ana-Maria Avram, initiatoare si organizatoare impreuna cu Iancu DUMITRESCU a Festivalului Muzical ACOUSMANIA anul acesta la a VI-a editie.
Si, in plus, o stire de ultim minut: muzica lui Iancu DUMITRESCU va putea fi ascultata Vineri ,16 Februarie la Bruxelles, intr-un concert la Petit Theatre Mercelis, impreuna cu a altor compozitori de muzica electroacustica, premiati la concursuri internationale.
La incheierea acestui program, moderatorii Oana Serafim si Victor Eskenasy-Morosan va doresc un sfarsit de saptamana cat mai placut. Pe luni!...
(Ati ascultat Radio Europa Libera in direct)
Transcriptie dupa emisiunea audio ce poate fi
consultata pe pagina http://www.europalibera.org/